André Quémet este un autor cunoscut pentru că a abordat teme și ritualuri masonice, fiind autorul cărților Le Temple maçonnique, Le Banquet rituel și Le Rituel initiatique.
De puțin timp a apărut o nouă carte semnată de André Quémet: Les 10 offices de la loge et l’Homme-univers, Paris, Editions Maison de Vie, collection “Les Symboles Maçonniques”, 2016, 120 p. Pornind de la etimologia latinescului officium (obligație morală, datorie, funcție), André Quémet consideră că oficiul/slujba poate fi definit și ca datoria de a participa la o operă: “Inițierea cere prelungirea operei de creație construind templul. Pentru a face aceasta, este necesar a anima un corp de funcții compuse din diferite oficii în număr de zece, care sînt și membre eficiente ale corpului Omului-univers.”
Anticii prețuiau Numărul ca principiu, sursă și rădăcină a tuturor lucrurilor, Numărul fiind cel care mijlocea raportul între văzut și nevăzut, între unul și multiplul. Pentru a-și argumenta ipoteza de lucru, André Quémet amintește gravurile medievale (OpusculaAstrologica) care reprezentau și defineau Omul cosmic în care fiecare parte a corpului omenesc era în raport cu o constelație: capul și creierul cu Berbecul, brațele și plămînii cu Gemeni, rinichii și pielea cu Balanța, brațele și plămînii cu Vărsător. “O funcție considerată izolat nu are sens. Ea face parte dintr-un ansamblu coerent care descrie misterul vieții în totalitatea sa cu ajutorul unei formule rituale”, susține André Quémet. Pentru a vorbi despre oficiile inițiatice care acționează eficient într-o lojă, autorul face un scurt excurs în cultura egipteană unde o funcție creatoare nu este o dogmă, ci un principiu divin.
În lojă demersul inițiatic arată unitatea conștiinței în raport cu Principiul și voința sa de a se manifesta. Figurată prin Delta, reprezentare simbolică a divinului, ternaritatea poate fi interpretată ca Unul; în tradiția pitagoriciană decada este Întregul și corespunde primului Tetraktys, sau cum spunea Martianus Capella în Nunta Filologiei cu Mercur: “Decada trebuie așezată deasupra tuturor celorlalte numere, ea care conține totul cu diversitatea virtuților lor și perfecțiunilor lor.” Pornind de la decadă, André Quémet amintește de o arhitectură care răspunde simbolicii Unității în act, invocînd în sprijinul formulării sale importanța capitală a cifrei zece în miturile cosmogonice din Egiptul antic, în tradiția iudaică (arborele sefirotic) sau la esenieni. Venerabilul unei loji întrupează unitatea capabilă să reunească multiplul, exprimă natura luminoasă a funcțiilor creatoare. Pornind de la oficiul Venerabilului, André Quémet face o incursiune asupra formulelor “trei o dirijează”, “cinci o luminează”, “șapte o fac justă și perfectă”, “nouă o desăvîrșesc”.
Parcursul propus de autorul francez așază întregul demers creator din lojă sub semnul unei neîncetate raporări la textele Egiptului antic, la simbolistica numerelor. Un cititor nefamiliarizat cu ritualul masonic, se întreabă pe drept cuvînt: spiritualitatea masonică are cîteva elemente de originalitate sau totul este preluare și suprapunere sincretică peste elemente venite dinspre toate spiritualitațile și culturile lumii?
Taguri: André Quémet, lojă, Maison de Vie, oficiu