Christian Jacq (n. 28 aprilie 1947, Paris) este un cunoscut scriitor cu preocupări în domeniile egiptologiei, esoterismului și masoneriei.
După studii de filosofie și literaturi clasice, la Universitatea Paris X-Nanterre, Christian Jacq a obținut titlul de doctor în egiptologie, la Sorbona, cu teza „Le Voyage dans l’autre monde selon l’Egypte ancienne”, însă nu a urmat traseul clasic al unui cercetător specializat în egiptologie, nu a participat la lucrări arheologice, nu a urmat o carieră universitară, a ales calea publicisticii. Christian Jacq este autorul unui număr impresionant de cărți, peste 50, majoritatea în stil foiletonistic, cu multe dialoguri și fraze scurte, deseori critica literară reproșîndu-i lipsa construcției și a profunzimii în conturarea personajelor, slăbiciunea stilistică și vocabularul limitat, atribute obișnuite scrierilor de popularizare ai căror cititori sînt mai interesați de firul narativ, prea puțin atenți la veridicitatea faptelor, la adevărul istoric. Alți critici subliniază tentativa de reconstituire istorică, apreciind dimensiunea inițiatică și esoterică a romanelor sale. Pentru cartea L’Egypte des grands pharaons, Editions Perrin, 1981, a primit premiul Academiei Franceze. Mai multe edituri din România i-au tradus o parte din romane și amintim dintre acestea: Ramses, 5 volume, Calea de Foc, Marele Magician, Ultimul vis al Cleopatrei, Fiul Luminii, Femeia înțeleaptă, Divina adoratoare, Locașul Adevărului, Uneltirile răului, Marele Secret, Afacerea Tutankhamon.
Una dintre cărțile lui Christian Jacq, reeditată în mai multe rînduri este Les 33 degrés de la Sagesse ou l’initiation des Francs-Maçons de la pierre franche, după titlul de pe copertă, pentru că pe pagina de gardă titlul este ușor modificat: Les trente-trois degrés de la sagesse ou L’initiation des Maçons de la Pierre France. Cea mai nouă ediție este cea apărută la Maison de Vie Editeur, 2015. Prima ediție a cărții a apărut în 1981, la Editions du Rocher și avea titlul Le Voyage initiatique ou Les trente-trois degrés de la sagesse, prezentată pe site-ul autorului ca fiind o carte de esoterism. Cartea lui Christian Jacq este o încercare de a pătrunde în universul spiritual medieval pornind de la sculpturi din catedrala din Metz; este un dialog între un cercetător, autorul, și un maestru, moștenitor al zidarilor, urmărind să descifreze limbajul inițiaților care au ridicat catedralele și al căror mesaj rămîne în continuare actual, și nu mai puțin misterios. După propria mărturisire a autorului, cartea este o mărturie, o tentativă de a transcrie o întîlnire cu spiritualitatea Evului Mediu, reluînd un gînd inspirat și profund al Mariei-Madeleine Davy: „Diferența între oameni se reduce la aceasta: prezența sau absența experienței spirituale. Oricît de luminoasă ar fi, această experiență nu este dobîndită odată pentru totdeauna, ea este menită unor aprofundări succesive, de aceea omul în care se desăvîrșește este atent la semnele prezenței, la simbolurile care ca și literele îi apar ca un limbaj, un limbaj al iubirii și al cunoașterii. Omul spiritual este instruit de simboluri și cînd vrea să dea seamă de experiența sa inefabilă, în mod necesar tot la simboluri trebuie să facă recurs.”
Christian Jacq povestește începutul unei inițieri trăite în Occidentul zilelor noastre, începutul unui drum care duce la înțelepciune, plenitudine și armonie. Privea cu nesaț, cu admirație, într-o frumoasă zi de iarnă, unul dintre portalurile catedralei din Metz. Alături de el era un bărbat de talie mijlocie, cu părul alb, era cel care avea să-l conducă prin istoria și obiceiurile confreriilor inițiatice, ale celor care cu secole în urmă construiseră catedralele. Dialogul cu maestrul al cărui nume inițiatic este Pierre Deloeuvre vizează cele 33 de grade ale Înțelepciunii. În prima parte a cărții, „De la gradul unu la gradul șapte”, sînt enumerate obstacolele care stau în calea adevăratei inițieri: infidelitatea, voința negativă, avariția, idolatria, frivolitatea, lașitatea, vanitatea. Maestrul îi arată astfel că niciodată căutarea adevărului nu este o competiție, iar inițiatul nu primește diplomă sau titlu, călătoria nu-i aduce nimic mai mult decît victorii asupra lui însuși. Apoi în două serii, „Micile mistere de la arborele uscat la lună” (gradele 8-19) și „Marile mistere de la soare la arborele înflorit” (gradele 20-33) dialogul celor doi dezvăluie simbolismul ascuns al unor statui și basoreliefuri care împodobesc portalul de la Metz; fie că este vorba de arborele uscat, de vultur, de taur, de dragon, de șarpe, de porumbel, de pelican, de vultur, de phoenix, sau de arborele înflorit, maestrul are totdeauna aceeași preocupare, aceea de a trece dincolo de suprafața lucrurilor, de a descoperi sensul ascuns, de a dezvălui fascinația nevăzutului.
Taguri: Christian Jacq, esoterism, iniţiere, Maison de Vie