Credință, ordin, fraternitate

Marc Halévy (n. 3 mai 1953) a făcut studii politehnice, a obținut un masterat în fizică teoretică, este diplomat în filosofia și istoria religiilor, este doctor în științe aplicate. A lucrat timp de zece ani împreună cu laureatul Premiului Nobel Ilya Prigogine.

După propria mărturisire , domeniile sale de activitate sînt sistemica, noetica și mistica; cele mai multe  lucrări ale sale sînt despre complexitate, despre esoterism și francmasonerie. Am purtat cu cărturarul de origine franceză o interesantă discuție despre masonerie, dialogul, cu titlul „Francmasoneria este o metafizică a depășirii de sine prin operă”, fiind publicat pe acest site și reluat în volumul Fascinația nevăzutului, Iași, editura Cronica, 2012. Tot aici au apărut prezentări și comentarii pe marginea unora dintre cărțile lui Marc Halévy, dintre care amintesc: Aux sources de la kabbale et de la Mystique juive; Philosophie maçonnique; Pensée hebraique. Une philosophie du kabbalisme au dela du rabbinisme; Journal d’un Orateur de Loge; Un univers complexe; Et la F:.M:. sera! 1717-2017; Une spiritualité pour notre siècle. Acestora li s-a adăugat de curînd o nouă apariție editorială purtînd semnătura lui Marc Halévy: Catéchismes et tableaux de loge, Escalquens, éditions Oxus, collection „Spiritualité”, 2018, 252 p.

Marc Halévy în disputata problemă a originilor masoneriei speculative îmbrățișează punctul de vedere tradițional după care masoneria de astăzi este fructul unui lung proces de maturizare, de coacere care a început în Evul Mediu tîrziu pe șantierele abațiilor romane, apoi ale catedralelor gotice. Masonul a părăsit șantierul operativ (de la operare-a lucra manual) al catedralelor pentru a se angaja pe șantierul speculativ (de la speculare-a lucra cu gîndirea) al umanului, iar această evoluție îl îndreptățește pe Marc Halévy să afirme că „masoneria este deopotrivă o credință, un ordin și o fraternitate”. Dar lucrul pe ambele șantiere, ale catedralelor și ale umanului, se desfășoară după reguli, într-o anumită ordine respectată cu strictețe. De aceea Marc Halévy a ales ca subiect al recentei sale cărți catehismele și planșele/tablourile lojilor, adică ritualurile după care se desfășoară lucrările și desenele inițiatice care trasează itinerariul spiritual pe care îl urmează membrii lojii. La o privire superficială unii ar putea reproșa o divulgare a secretelor, uitînd că de aproape trei secole masoneria a fost devoalată ochilor profanilor. Dar nu aici se află secretul, autorul amintind că „masoneria se interesează exclusiv de interioritate, de spiritualitate, de inițiere”. De la Masonry Dissected „secretele” masoneriei au fost divulgate; a mai rămas un singur „secret”: cel pe care fiecare inițiat adevărat îl poartă în el însuși, „este secretul absolut al drumului spiritual parcurs în intimitatea interiorității sale și în apercepția Divinului și Sacrului, a Vieții și a Spiritului”. Este un secret dincolo de cuvinte, concepte și formule.

În tabloul lojii ucenicilor, așa cum apare în Ritul Scoțian Antic și Acceptat, se întîlnesc mai multe simboluri, dintre care amintim: echerul, compasul, pavajul mozaicat, coloanele J și B, nivela, perpendiculara, piatra brută, soarele, luna, dalta, ciocanul. Marc Halévy acordă în cartea sa un spațiu considerabil descrierii simbolismului masonic al acestor instrumente, toată argumentația sa convergînd către semnificația masonică a pietrei brute, materia prima a ucenicului. Piatra brută nu este conform unei greșite înțelegeri lumea exterioară, ci lumea interioară a fiecărui mason. Catehismul conține un ansamblu de ritualuri care dau contur activității în lojă, Marc Halévy folosindu-se de o succesiune de întrebări și răspunsuri pe marginea cărora face utile comentarii asupra simbolismului instrumentelor și gesturilor folosite în ritual, mijlocind astfel înțelegerea faptului că timpul sacralizat răspunde spațiului sacralizat, că lumea masonică este străină lumii profane. În tabloul lojii companionilor apar, printre alte instrumente noi, mistria și steaua înflăcărată, care simbolizează cunoașterea adevărului, purtînd în centru litera G, inițială a Gnozei, care în lumea masonică se identifică cu Geometria. În tabloul lojii maeștrilor sînt mai puține elemente, cadrul fiind dominat de o pînză neagră ornată cu lacrimi, oase și un craniu, simboluri clasice ale morții, care acoperă un sicriu; nelipsită din ritualul gradului de maestru este ramura de acacia. Scriind despre catehsimul maeștrilor, Marc Halévy insistă pe legenda lui Hiram. În Cartea Regilor III și Cronici II, Hiram este amintit în legătură cu construcția Templului de la Ierusalim, cu priceperea sa de a face lucruri din aramă. Odată terminate capodoperele sale, Hiram iese din istorie, dar figura sa intră în legendă, iar moartea sa se transformă în mit inițiatic, devine mit fondator al masoneriei.

A doua secțiune a cărții lui Marc Halévy este despre un subiect nu totdeauna înțeles, despre regularitatea masonică, principiu care pornește de la convingerea că masoneria este un ordin inițiatic și fratern care lucrează în Gloria Marelui Arhitect al Universului. Dincolo de cuvinte, semne și atingeri, cunoscute de toată lumea după ce Samuel Prichard le-a dezvăluit în 1730, masoneria poate fi recunoscută după cîteva uzanțe care-i dau specificitatea: discreția, bunăvoința, fraternitatea, eleganța, sinceritatea. Să nu se lase nimeni înșelat! Practicarea lor împreună nu este o deprindere facilă, iar dacă adăugăm și faptul că „scopul unic al masoneriei este de a propune membrilor săi o asceză spirituală bazată pe ritualuri inițiatice, construite în parte pe metafora înălțării Templului de la Ierusalim”, vom avea imaginea completă a unei instituții care fascinează, dar care uneori nu este înțeleasă nici de cei din interior. Confruntînd mai multe Landmarks-uri, Marc Halévy consideră nouă principii fondatoare ca fiind deasupra oricărei discuții: credința în Marele Arhitect al Universului; practicarea inițierii; cultul fraternității; respectul secretului masonic; admiterea la inițiere exclusiv a bărbaților liberi și de bune moravuri; structura pe trei grade: ucenic, companion, maestru; prestarea jurămîntului pe Biblie, Echer, Compas; referința centrală la Templul lui Solomon și la legenda maestrului Hiram; munca asiduă în lojă.

Regularitatea oferă garanția unei coeziuni dincolo de timp și de spațiu, iar Marc Halévy ne propune un exercițiu: să ne imaginăm că Mozart sau Goethe ar asista la o ținută în zilele noastre; ei ar trebui să se simtă printre frați. Pentru aceasta masoneria trebuie să rămînă o căutare spirituală inițiatică orientată către interioritate. Acesta este sensul crezului profesat de Marc Halévy în viața sa masonică, afirmat în cărțile sale, pledoarii pentru o autentică spiritualitate masonică.