Am scris în numeroase rînduri despre cărțile lui Marc Halévy, despre șase dintre acestea doar în primele luni ale acestui an. Marc Halévy este cunoscut cu precădere pentru cărțile sale despre ritualul și catehismele masonice, despre gîndirea masonică, pentru pozițiile sale critice față de lumea modernă care a pierdut multe repere, a pierdut din spiritualitatea veacurilor trecute; dar Marc Halévy este și autorul multor cărți despre cabală, despre gîndirea ebraică și mistica iudaică, dintre care amintesc: Pensée hébraique. Une philosophie du kabbalisme au-delà du rabbinisme; Aux sources de la Kabbale et de la Mystique juive; Kabable initiatique: Un eclair dans l’arbre de vie; Kabbale théosophique: Vision du char divin; Kabbale numérologique; Kabbale érotique et mystique: Le Cantique des cantiques; Kabbale cosmologique – Six jours pour un monde; toate acestea au apărut în colecția „Horizons ésotériques”, a editurii Dangles, din Escalquens. Revin cu cea mai nouă apariție editorială purtînd semnătura lui Marc Halévy, o carte în care autorul rămîne în aceeași arie de preocupări intelectuale, de această dată punînd accentul pe alfabetul ebraic: Magie des lettres hébraiques. Vingt-deux arcanes sacrés, Le Thor, Editions Laurence Massaro, collection „Traditions initiatiques”, 2019, 250 p.
Alfabetul ebraic este compus din 22 de litere, exclusiv consoane, el necunoscînd vocale; pentru facilitarea pronunției cuvintelor scrise cu consoane s-au adăugat semne de vocalizare în literele consonantice. Lipsa vocalelor, compensată prin semne vocalice, este o trăsătură specifică mai multor limbi semitice; semnele vocalice, excepție literele vav și yod, care marcau vocale lungi, erau adăugate mental de cititor pe baza cunoașterii limbii. Integrarea lor s-a făcut nesistematic, ele lipsind frecvent chiar din textul Bibliei. Mai multe sisteme de semne vocalice au fost elaborate în a doua jumătate a primului mileniu al erei noastre. Astfel au apărut sistemele de punctuație din Babilon, Israel și Tiberiada; primele două plasau semne vocalice deasupra consoanelor, iar ultimul le așeza dedesubtul și în interiorul consoanei. În literatura rabinică s-a pus problema dacă semnele vocalice erau prezente în Biblia revelată de Dumnezeu lui Moise sau au fost adăugate ulterior. O modificare minoră în punctuația vocalică poate schimba cu totul sensul literal, halahic sau teologic al textului. „Aceasta implică faptul că nimeni nu știe cum era pronunțat textul biblic, avînd drept consecință faptul că textul original poate fi înțeles la fel de bine în maniere diferite, după vocalizarea aleasă. Vom spune deci că Biblia ebraică este polisemică, ceea ce deschide toate marile porți de interpretare multiple. Aceasta duce la arta hermeneuticii care face din fiecare cuvînt, din fiecare literă, un simbol, un semn a cărui semnificație esoterică și mistică trebuie să fie cercetată cu răbdare. Întreaga tradiție cabalistică se bazează pe această căutare hermeneutică infinită”, scrie Marc Halévy.
Despre alfabetul ebraic, Marc Halévy spune că este foarte frumos, că este încărcat de istorie, că simbolizează în sine singularitatea și peripețiile, uneori dureroase, ale istoriei poporului său, că între poporul evreu și alfabet este o frumoasă relație de iubire; alfabetul ebraic are „o putere simbolică și hermeneutică pe care nici o altă limbă, nici un alt alfabet nu o are”, notează Marc Halévy, adăugînd că „folosirea simbolică, esoterică și mistică a literelor ebraice este intim legată de cabală și de vasta mișcare cabalistică care, fără îndoială, s-a născut la Alexandria, în Egipt, cîteva secole înaintea erei creștine, din întîlnirea între spiritualitatea iudaică și filosofia greacă. […] Deci, în tradiția cabalistică s-a speculat și meditat asupra literelor din Tora. Fiecare a devenit un simbol în întregime, un fel de mandala ebraică. Litera nu este numai un instrument al scrierii, ea devine un semn sacru și divin, plin de putere și de forță.” Pînă cînd, către sfîrșitul secolului al X-lea, masoreții au scindat textul biblic al Tora în capitole, paragrafe, versete, cuvinte, textul era scris într-un singur cuvînt de 304805 litere, un cuvînt care începea cu litera beth (B) de la B’reshit și se termina cu lamed (L) din Yshra’el, un lung cuvînt citit în fiecare an, shabbat după shabbat.
În tradiția ebraică, literele sînt mai mult decît simple instrumente convenționale de scriere, literele sînt sacre, fiecare avînd o valoare literară, literală și deopotrivă numerică, simbolică, magică, esoterică, mistică. Universul literelor, afirmă Marc Halévy, are cinci dimensiuni, fiecare literă fiind un sunet, un semn, un desen, o grafie, o pictogramă. Pentru că literele, spune autorul cărții, sînt frumoase ca semne grafice, i-a propus caligrafului Frank Lalou să ilustreze fiecare din cele 22 de litere ale alfabetului ebraic. Astfel, de la Alef la Taw, trecînd prin Beyt, Guimel, Dalet, He, Waw, Zayn, Heyt, Theyt, Yod, Kaf, Lamed, Mem, Noun, Samekh, Ayn, Pe, Tzadi, Qof, Reysh, Shin, Taw, caligraful a ilustrat fiecare literă, în vreme ce Marc Halévy a comentat despre semnul, numele și numărul specifice fiecărei litere. Cartea lui Marc Halévy este o teorie a literelor, prin teorie autorul înțelegînd contemplație divină, invitație la o călătorie într-o lume magică, alchimică, esoterică, inițiatică, hermeneutică.
Taguri: alfabet ebraic, consoane, Marc Halévy, masoreți