Primii trei pași

În ritualurile lojii ucenicului acesta este învățat că la intrarea în lojă, după ce va fi luat poziția la ordin, va executa trei pași, fără a ridica tălpile de pe sol; sunt pașii ucenicului, cei care-l scot din lumea profană și îl apropie de calea inițiatică. Îi deschide calea, o cale deloc ușoară mai cu seamă într-o lume care a pierdut în bună parte noțiunea de sacru, care uită de spiritualitate, care se complace în confortul unui progres tehnologic care confundă stările spiritului, care uită puterea simbolurilor. Pentru masonii fideli tradiției, ritualurile și simbolismul au o valoare fundamentală, fiind inseparabile de viața ordinului. Simbolurile îi conferă esența prin semnificații, legături, sugestii, evocări, stări sufletești și spirituale pe care le provoacă. Recent, Laure Bellier a încredințat tiparului 30 de texte scurte, căi de acces, gânduri ale celui de-Al Doilea Supraveghetor care să îndrume pașii ucenicului: Trois pas en loge bleue. Recueil pratique de planches pour les minutes de symbolisme: le grade d’Apprenti, Paris, Editions Maison de Vie, collection „Franc-Maçonnerie initiatique”, 2020, 144 p.

Împărțită în trei secțiuni, cartea Laurei Bellier este o culegere de planșe simbolice prin care autoarea urmărește printr-o adresare simplă, nici dogmatică nici formal didactică, să apropie ucenicul de simbolismul lojii, să deschidă un câmp al reflecției. De la profan la inițiat este titlul primei secțiuni, o secțiune în care sunt reamintiți primii pași în lojă, o experiență a căutării, a descoperirii unei lumi necunoscute. Necunoscutul începe în cabinetul de reflecție, acolo unde liniștea, craniul, inscripțiile (vigilență, perseverență, V.I.T.R.I.O.L.) îl pregătesc pe profan pentru o purificare progresivă și profundă. Urmează primii pași în lojă, pași făcuți cu ochii acoperiți, profanul fiind încă în căutarea luminii; el se pregătește să se nască într-o lume nouă. Remarc aici jocul de cuvinte folosit de Laure Bellier, care tradus pierde din înțeles: Naître et connaître/A naște și a cunoaște. Titlul celei de a doua secțiuni, A trăi în lojă, ne invită la un parcurs în care Laure Bellier face succinte dar utile considerații despre formule din ritual, care neexplicate pot rămâne fără înțeles pentru ucenici („om liber și de bune moravuri”, „nu știu să scriu nici să citesc”), sensul tăcerii, al așezării ucenicilor pe coloana de Miazănoapte. Vocea simbolurilor este titlul celei de a treia secțiuni, care este dedicată simbolurilor lojii de ucenic. Pornind de la cărțile scrise de Irène Mainguy, Gilbert Alban și Jules Boucher, dar și de la ritualul gradului de ucenic practicat în Ritul Scoțian Antic și Acceptat, Laure Bellier introduce cititorul în universul simbolurilor: spada înflăcărată, cele trei coloane, pavajul mozaicat, piatra brută. Piatra brută este unul dintre simbolurile care-l ajută pe ucenic să se înțeleagă mai bine, Laure Bellier amintind o spusă celebră a lui Plotin: „Nu înceta să sculptezi propria statuie”, ceea ce masonic ar putea însemna că masonul trebuie sa fie asemenea unui sculptor, unui artist a cărui mână este prelungirea spiritului clarvăzător. Cartea Laurei Bellier este o invitație la o lectură poetică, creativă a simbolurilor, simboluri care trimit la un cuvânt, la o imagine, la o senzație, la o experiență, la o idee, arătându-și astfel încărcătura polifonică.