Istoria și simbolismul masonic au fost subiecte atrăgătoare publicistic încă de la apariția masoneriei moderne, numită și speculativă, deși formularea de masonerie modernă deschide posibilitatea de a discuta despre o masonerie anterioară, pe care unii o văd coborând până la începuturile umanității, până la originea construcțiilor, doar masoneria primă asta trebuia să fi fost, sinonimă cu începuturile arhitecturii și construcțiilor. Teoriile asupra începuturilor masoneriei sunt departe de unanimitate, de multe ori opiniile fiind divergente. După o perioadă pe care o putem numi „romantică”, dar fără a arunca vreo umbra de îndoială asupra mărețului curent artistic, literar și intelectual, în care originile masoneriei coborau mult în timp, a urmat un timp al cercetărilor istorice amănunțite, al consultărilor arhivelor și documentelor, și al configurării unor alte direcții, unor abordări care așază începuturile masoneriei moderne, speculative în zorii unor altor epoci. Cărților apărute în anii precedenți privitoare la istoria masoneriei li se adaugă una apărută de curând: Joseph Fort Newton – Constructorii. O cercetare a istoriei și filosofiei Masoneriei, București, Editura Herald, traducere din limba engleză de Mariana Buruiană, cuvânt-înainte și note de Vasile Zecheru, colecția „Arta Regală”, 2020, 288 p. Cartea lui Joseph Fort Newton se adaugă astfel unor alte importante apariții editoriale apărute sub sigla editurii Herald: Ortodoxie masonică. Istorie-Rituri-Doctrine, de Jean-Marie Ragon; Istoria Francmasoneriei, de Albert G. Mackey; Morala și dogma Ritului Scoțian Antic și Acceptat al Francmasoneriei, de Albert Pike; Masoneria și înțelesul ei tainic, de Walter Leslie Wilmshurst; Legendele, miturile și simbolurile Francmasoneriei, de Albert G. Mackey; Misterele Artei Regale, de Oswald Wirth.
Apărută în urmă cu mai bine de o sută de ani, cartea lui Joseph Fort Newton a fost scrisă la îndemnul Marii Loji din Iowa cu scopul declarat de a face cunoscută istoria ordinului masonic maeștrilor masoni din acea jurisdicție. Cartea este structurată pe trei capitole: Profeția, Istoria și Interpretarea. Două arte par, în opinia autorului, să fi marcat începuturile umanității, agricultura și arhitectura, cea din urmă îmbinând „necesitatea fizică și aspirația spirituală”, sub pecetea acesteia așezându-se dintr-un început templele și piramidele egiptene, monumente desăvârșite și misterioase. În această artă a arhitecturii, Joseph Fort Newton vede un „hățiș pitoresc și multicolor al simbolismului timpuriu al umanității”, în care deslușește natura umană universală și sistemul comun de adevăr, semne ale înrudirii umanității și unității minții, posibile explicații ale asemănărilor între credințele și filosofiile unor popoare aflate la mari distanțe geografice și temporale. Autorul găsește semne ale unității minții umane, ale identității în simbolismul uneltelor constructorilor, perpetuate de misterele și secretele vechilor zidari. „Masoneria se sprijină pe această tradiție; și chiar dacă nu putem spune că este legată istoric de marile ordine vechi, ea este descendenta lor din punct de vedere spiritual și prezintă aproape aceeași slujire în epoca noastră pe care Misteriile au avut-o în lumea veche”, notează Joseph Fort Newton, evitând astfel cu dibăcie capcana în care mai cădeau mulți contemporani care stabileau fără dovezi filiația clară, fără echivoc între masoneria speculativă și cea operativă.
Evul Mediu a cunoscut o fervoare religioasă fără precedent, atestată de constituirea de ordine religioase, de afirmarea unor strălucite personalități teologice, cum ar fi Abelard, Bernard de Clairvaux, Bonaventura, Francisc din Assisi sau Toma de Aquino, de construirea a numeroase mănăstiri, biserici și catedrale romanice și gotice, de pelerinajele care au trasat drumuri religioase în Europa, de cruciadele pentru eliberarea pământului sfânt. Acoperirea vestului Europei cu o mantie albă de catedrale gotice a fost opera zidarilor liberi, care călătoreau pretutindeni, urmându-i pe misionarii religioși. Era vremea în care „ordinul zidarilor era în culmea influenței și puterii sale. În acel timp, arta lor era așezată deasupra tuturor celorlalte arte, pe care le supunea. Mai mult, simbolurile sale erau săpate în piatră mult înainte de a fi scrise pe pergament, dacă, desigur ele au fost vreodată înscrise în totalitate”, scrie Joseph Fort Newton impresionat de arta zidarilor, de meșteșugul și știința lor care au dăinuit până în secolul al XV-lea. Discuția despre masonii liberi este un bun prilej pentru o instructivă incursiune în litera și spiritul Vechilor îndatoriri care au stat la baza activității lojilor constructorilor, perpetuate și după stingerea fervorii religioase medievale, ceea ce îl îndeamnă pe Newton să susțină totuși că masoneria nu a luat naștere într-o singură zi și că lojile de după 1717 au avut ca moștenire simbolismul masonic apărut cu secole în urmă. Joseph Fort Newton deschide astfel un subiect care continua să genereze controverse, cel al apariției masonilor acceptați, aducând în sprijinul tezei sale exemplul celebru al primirii în masonerie a lui Elias Ashmole, la 16 octombrie 1646.
Luăm ca reper al apariției masoneriei moderne sărbătoarea sf. Ioan Botezătorul a anului 1717, dar apare întrebarea „ce este masoneria?”, în urma căreia se rostogolesc nenumărate răspunsuri, cele mai multe apărându-i lui Newton ca fiind vagi, nedefinite și nesatisfăcătoare, oprindu-se asupra uneia dintr-un Handbuch de la 1900: „Masoneria este activitatea oamenilor strâns uniți, care, folosind formele simbolice împrumutate în principal din meseria de constructor și din arhitectură, lucrează pentru bunăstarea omenirii, luptând ca moralitatea să-i înnobileze pe ei și pe ceilalți și, astfel, să creeze liga universală a omenirii, pe care aspiră să o înfățișeze chiar acum, la o scară redusă.” Joseph Fort Newton înlătură prejudecățile care înconjoară înțelegerea comună a masoneriei, o despoaie de misterele si secretele cu care au împodobit-o cei din afară, reținând și afirmând că marele secret al masoneriei este să-l facă pe om conștient de divinitatea dinlăuntrul său.
Taguri: constructori, Joseph Fort Newton, masonerie, zidari