Doamna Françoise Bonardel arată și prin această recentă carte temeinica stăpânire a cunoștințelor în domeniile budismului, istoriei și filosofiei religiei, antropologiei culturale și literaturii, tenacitatea în a urmări toate ramificațiile care dau contur unei teme.

Françoise Bonardel este un nume bine-cunoscut celor preocupați de hermetism, budism, esoterism, alchimie sau filosofia religiilor. A fost profesor de filosofia religiilor la Universitatea Paris I-Sorbona. Amintesc aici câteva dintre cărțile doamnei profesor Françoise Bonardel: L’Hermétisme, PUF, 1985, ediție revăzută și adăugită La Voie hermétique, Dervy, 2002; Philosophie de l’alchimie - Grand Oeuvre et modernité, PUF, 1993; Philosopher par le Feu. Anthologie des textes alchimiques, Seuil, 1995, ediție revăzută și adăugită, Almora, 2009; L’Irrationnnel, PUF, 1995; Bouddhisme et philosophie – En quete d’une sagesse commune, L’Harmattan, 2008; Des héritiers sans passé – essai sur la crise de l’identité culturelle européenne, La Transparence, 2010. Tryptique pour Albrecht Durer. La conversation sacrée, La Transparence, 2012; Bouddhisme tantrique et alchimie, Dervy, 2012; Jung et la gnose, Pierre-Guillaumme de Roux, 2017; Voyager c’est apprendre à mourir. Les milles et une morts d’Alexandra David-Neel, Fage, 2020. Menționez și câteva contribuții ale doamnei Françoise Bonardel la ample lucrări colective cum ar fi: Carl Gustav Jung, Cahiers

de l’Herne, 1984; Dictionnaire universel des littératures, PUF, 1994; Dictionnaire critique de l’ésotérisme, PUF, 1998; Ernst Junger, Cahiers de l’Herne, 2000; Le Livre des Sagesses, Bayard, 2002. Doamna profesor Françoise Bonardel a avut amabilitatea să răspundă în două rânduri unor întrebări despre spiritualitate, tradiție, esoterism și alchimie, în două interviuri apărute inițial în revistele „Cronica” și „Trivium”, reluate în cărțile mele Sensul ascuns. Dialoguri despre esoterism („Viața spirituală se hrănește din jocul permanent între exoteric și esoteric”), Iași, Editura Cronica, 2005; Fascinația nevăzutului („Spiritualitatea poate pune capăt înfruntării între Tradiție și modernitate”), Iași, Editura Cronica, 2012. Recent a apărut o nouă carte semnată Francoise Bonardel: Vacuités. Sortir du nihilisme grace au bouddhisme?, Paris, Kimé, collection „Philosophie, Transhumanisme”, 2020, 232 p. Vacuités pornește de la o întrebare aparent surprinzătoare: cum budismul, considerat ca un cult al neantului cu efecte vătămătoare, ar putea contribui la ieșirea din criză a nihilismului european. Nihilismul european a ieșit, spune Nietzsche, din idealismul platonician, apoi din…

Mai mult...

Cartea lui Franco Volpi, amplu documentată, este o solidă mărturie "că nihilismul reprezintă ceva mai mult decît un simplu curent al gîndirii contemporane sau o sumbră aventură a avangardelor sale intelectuale."

Nihilismul este specific modernității sau este o constantă a tuturor epocilor și a perioadelor de răscruce? Decadența, individualismul, dezvrăjirea lumii, instrumentalizarea rațiunii, dispariția idealurilor, prăbușirea vechilor valori sînt doar ale epocii recente sau aparțin umanității dintotdeauna și diferă doar intensitatea cu care se manifestă? Sînt doar două din întrebările cărora caută să le răspundă o carte semnată de Franco Volpi, recent tradusă în limba română: Nihilismul, Iași, Editura Institutul European, traducere de Teodora Pavel, 2014, 332 p. În forma sa teoretizată, nihilismul este un curent filosofic, și nu numai, care cronologic aparține modernității, dar considerații filosofice sau teologice despre nimic sau nonexistență întîlnim incă din antichitate. Sofistul-retor Gorgias a rămas celebru pentru discursurile și scrierile sale strălucite, vădind o înclinație spre paradox, spre combaterea dogmei și a rigidității rutinei; printre scrierile sale deseori este citat și astăzi tratatul său Desprenonexistență în care susține că nimic nu există, că dacă ar exista nu ar putea fi reprezentat, iar dacă acel ceva

ar fi reprezentat nu ar putea fi comunicat nici explicat altora; urmează un joc al alternațelor argumentelor despre existent și nonexistent pe care o putea pune în operă doar un strălucit sofist cum era Gorgias. Franco Volpi invocă în preambulul cărții sale și cîțiva filosofi și teologi care, paradoxal, au găsit punct de susținere al argumentației lor în nimic: Fridugisus din Tours, Ioan Scotus Eriugena, Ioan al Crucii, Meister Eckhart, Angelus Silesius, Charles de Bouvelles sau Leibniz.  Cum însă nu istoria problemei filosofice a nimicului este miza cercetării profesorului Franco Volpi, acesta aprofundează în cartea sa nihilismul în sens restrîns, adică acel curent filosofic afirmat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Deși termenul nihilism este cunoscut de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, cel care a susținut că a creat termenul "nihilist" este scriitorul rus Turgheniev, care îl folosește în romanul Părinți și copii pentru a defini modul de a gîndi al lui Bazarov, un "negator" al valorilor și ordinii…

Mai mult...