Așa grăit-a Zarathustra, o carte pentru toți și nici unul este una dintre cărțile lui Friedrich Nietzsche care se deosebește de celelalte prin subiect, prin lirism, prin bogăția invenției simbolice, o carte revendicată deopotrivă de filosofic și de poetic.

Ca și în cazul altor înțelepți ai lumii antice, în jurul lui Zarathustra s-a creat o aură de legendă, încât astăzi este greu a îndepărta legenda pentru a păstra doar cele adevărate, în sprijinul cărora vin mărturii, documente, izvoare clare, sigure. În bună parte legenda creată în jurul său se aseamănă cu ceea ce se spune despre înțeleptul grec Pitagora; legenda spune că cei doi s-ar fi întâlnit, dar lipsesc mărturiile. De asemenea, se spune că ar fi autorii unor scrieri, dar la fel de bine se spune că niciunul nu ar fi scris, mai credibilă fiind varianta că discipolii lor ar fi transmis altora învățăturile celor doi înțelepți, care mai târziu au fost adunate. Zarathustra, sau după unele opinii Zarathushtra, numit de greci Zoroastru, subliniind astfel reputația de astrolog a înțeleptului, a fost un profet iranian care a fondat mazdeismul, considerată prima religie monoteistă. Nici data nașterii, nici locul nu sunt cunoscute; se crede că s-a născut undeva între

secolele VI-XII î.e.n., dar cei mai mulți istorici acceptă secolul al VI-lea, cel care l-ar pune în corelație pe Zarathustra cu alți înțelepți ai lumii antice amintiți în sursele vechi. Unii istorici ai religiilor consideră că singurele date non legendare sunt cele extrase din Gatha, poeme scrise într-un stil rafinat și adeseori obscur, dar care reflectă o personalitate puternică, bine conturată. O apariție editorială recentă ne deschide căi de acces către zoroastrism: Cânturile divine ale lui Zarathustra. Învățăturile, filosofia și misiunea Profetului revelate în texte sacre ale zoroastrismului, prima religie monoteistă a lumii. Avesta – Yasna – Gatha, traducere și note de Radu Duma, cuvânt-înainte de M.N. Dhalla, București, Editura Herald, colecția „Bibliotheca Orientalis”, 2021, 190 p. Religia pre islamică a Iranului este cunoscută sub numele de mazdeism, prin referire la numele zeului său dominant, Ahura Mazda, sau zoroastrism, după numele celui care ar fi predicat-o, Zoroastru sau Zarathustra. Numele acestui fondator de religie a fost cunoscut în cultura europeană…

Mai mult...

În cursurile sale despre Nietzsche, devenite cărți, Martin Heidegger propune o interpretare globală a gîndirii celui pe care îl consideră "ultimul metafizician al Occidentului" și care n-a încetat să fie pentru el un interlocutor privilegiat.

Unul dintre cei mai originali și deopotrivă controversați filosofi ai modernității este Friedrich Nietzsche, un vestitor al timpurilor nihilismelor. Într-un fragment publicat postum, Nietzsche scria că nihilismul este în fața ușii; nihilismul nu era un oaspete care cerea ospitalitate, ci figura stranie care ne anunță prezența nihilismelor în casele noastre. Vorbind despre acest oaspete, filosoful Jean-François Mattéi amintește parabola paznicului din Procesul lui Kafka, paznic care apără Legea și îl oprește pe om să se apropie. Se poate identifica în opera filosofului german o genealogie a nihilismului, avînd un grad zero într-un fragment din 1887; în cele mai multe din textele sale Nietzsche discută despre nihilismul modern, despre moartea lui Dumnezeu. Noțiunea de nihilism este un corolar al elaborării teoriei voinței de putere a cărei consecință imediată a fost cea a eternei reîntoarceri. Poate în nici o altă carte a lui Nietzsche ideea eternei reîntoarceri nu este prezentă ca în Așa grăit-a

Zarathustra, lucrare ce ocupă un loc aparte printre celelalte cărți ale filosofului german, o scriere care îmbină în chip armonios și nemaiîntîlnit idei filosofice, lirism și invenție simbolică. În această tulburătoare carte noi retrăim existența noastră de o infinitate de ori în viitor la fel cum am trăit-o de o infinitate de ori în trecut, căci toate evenimentele Universului se repetă, identice lor înseși, într-un ciclu care revine neîncetat. O carte cum este cea a lui Nietzsche nu putea să nu suscite preocupările unui alt mare filosof german, Martin Heidegger. Editura Humanitas a asumat traducerea în limba română a operei filosofului; dintre traducerile apărute amintim: Ființă și timp; Originea operei de artă; Metafizica lui Nietzsche; Introducere în metafizică; Parmenide. Urmînd cu seriozitate programul editorial, în ceasul aniversar 25, Humanitas oferă iubitorilor de înțelepciune o nouă traducere din Martin Heidegger: Despre eterna reîntoarcere a aceluiași, 2014, traducere de Lucian Ionel, 278 p. (mai mult…)

Mai mult...